Lifelong Learning Programme

This project has been funded with support from the European Commission.
This material reflects the views only of the author, and the Commission cannot be held responsible for any use which may be made of the information contained therein

Also available in:

Teachers Experiences

Homepage > Database > Teachers Experiences

TITLE OF THE EXPERIENCE
RO: “Să spargem tăcerea”
NAME AND SURNAME OF THE TEACHER
PUIU OTILIA
SUBJECTS TAUGHT
Limba engleză
YEARS OF TEACHING EXPERIENCE
18 ani
TYPE OF SCHOOL
Colegiu Național
COUNTRY
Romania
THEMATIC AREA
School bullying
DESCRIPTION OF THE EXPERIENCE
În anul 2010, în Colegiul nostru (Colegiul Național “Grigore Ghica” Dorohoi), s-a derulat un proiect socio-educațional “Să spargem tăcerea” pe care l-am coordonat în parteneriat cu școli din orașul Dorohoi și din orașul Cholet, Franța. Scopul proiectului a fost de a combate și a preveni toate tipurile de violență care pot apărea în randul elevilor din grupul țintă. Elevii proveneau din familii cu situație materială precară, cu părinți plecați în străinătate și mai ales, elevi care se aflau în situații de abandon școlar.
În cadrul unei activități de rutină din cadrul proiectului, și fiind la clasa la care îmi desfășuram activitatea ca dirigintă, mi s-a adus la cunoștință că în clasă există o elevă care își amenința în mod constant colegii, iar unul dintre colegi a fost bătut de prietenul acesteia. Eleva era din mediul rural, era minoră și locuia cu prietenul ei, care era cu 10 ani mai mare decât ea. Am prezentat cazul direcțiunii Colegiului, care spre surprinderea mea mi-a spus să-mi văd de treabă. Situația s-a amplificat și am luat legătura cu poliția, care ne-a relatat că atât eleva cât și părinții acesteia se aflau în atenția lor pentru comportament violent. Lucrurile nu s-au oprit aici, ci au continuat să instaleze în clasă o atmosferă tensionată, cu amenințări, cu telefoane cu număr ascuns, care au culminat cu amenințări la adresa mea și cu reclamații din partea elevei, cum că ar fi fost agresată. După o lungă campanie de cercetări disciplinare, s-a constatat că atât elevii din clasă, cât și eu am fost victimile indiferenței. Deși nu mi s-a permis să aplic legislația în vigoare, susținută de colegi și de părinții elevilor, am luat decizia legală care a fost cea mai bună pentru copii.
ANALIZA CRITICĂ
Consider că toți suntem victimile sistemului. Un singur om nu poate face față provocărilor pe care societatea i le oferă, mai ales dacă sunt implicați copii care au nevoie de un real suport în formarea pentru viață. Indiferența autorităților și nepăsarea poate lăsa urme adânci în viața tinerilor și astfel le poate marca întreaga existență.

Comments on this Teachers Experience

In order to post a comment it is compulsory to be logged in.

Date: 2014.05.29

Posted by FOLTEA NICOLETA, "Alexandru cel Bun" High School, Botosani, dafoltea@yahoo.com (Romania)

Message:  Situaţiile de genul celei prezentate sunt asociate, de cele mai multe ori, cu membrii unor familii monoparentale, cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, consumatori de alcool sau cu un nivel scăzut de educaţie. Manifestările de acest gen nu sunt foarte frecvente, ceea ce nu înseamnă că trebuie ignorate, chiar dacă altele sunt formele frecvente de manifestare a violenţei.
Ameninţările, şantajul, agresiunile verbale şi fizice devin mijloace de impunere în grup, de obţinere a atenţiei celorlalţi sau chiar a unor bunuri materiale. Profitând de situaţia precară, astfel de persoane exagerează în jucarea rolului de victime sociale, transformându-se în agresori. Dacă lucrurile s-au petrecut astfel, lipsa intervenţiei conducerii liceului este un factor de agravare a situaţiei pentru că o soluţie la îndemână ar fi informarea factorilor decizionali şi a autorităţilor în aşa fel încât lucrurile să nu degenereze. Este evident că lipsa intervenţiei a condus la ameninţări repetate, la întreţinerea unei situaţiei conflictuale care s-ar fi putut rezolva chiar din momentul declanşării. O soluţie imediată, chiar în absenţa intervenţiei conducerii şcolii, ar fi fost consilierea de către profesorul psiholog. Chiar o discuţie de grup coordonată de către acesta ar fi temperat conflictul pe moment, până la intervenţiei reprezentanţilor poliţiei.
Este adevărat că o singură persoană se poate simţi neputincioasă în relaţionarea cu un grup sau un sistem. Să nu uităm însă că agresiunea poate veni şi din partea profesorilor. Şi astfel de situaţii sunt rare, ca profesori fiind necesar să fim pregătiţi pentru cât mai multe dintre ele. Există studii de caz ce surprind stimularea unor reacţii violente ale elevilor prin comportamentul nepotrivit, manifestare a prejudecăţilor unor profesori. Unul dintre ele, intitulat „Bluza roz” surprinde situaţia unui elev umilit în faţa întregii şcoli de către un profesor de matematică pentru nu s-a îmbrăcat în uniformă, ci cu o bluză roz. Profesorul face acuzaţii, ameninţă şi jigneşte, fără să permită elevului, înainte de a-l umili, motivul pentru care nu a respectat regula şcolii. Se îmbrăcase astfel din cauza faptului că mama plecase într-o altă localitate, uniforma a fost spălată târziu şi nu se uscase la timp.
Situaţii precum cele prezentate dovedesc faptul că violenţa poate fi evitată de multe ori prin competenţele de comunicare asertivă şi disponibilitatea uneia dintre părţi de a comunica.

20 December 2014

Final Partners’ meeting

The fourth partners’ meeting took place in Florence (IT) on 15 December 2014. The meeting had the objective to check the activities carried out since the third meeting of the project and share and assess the in progress results. A special focus has been dedicated to the presentation of the strategies to solve the case scenarios.