Lifelong Learning Programme

This project has been funded with support from the European Commission.
This material reflects the views only of the author, and the Commission cannot be held responsible for any use which may be made of the information contained therein

Also available in:

Teachers Experiences

Homepage > Database > Teachers Experiences

TITLE OF THE EXPERIENCE
RO: „Educaţia – ca sursǎ
de excluziune socialǎ a populaţiei de rromi”
NAME AND SURNAME OF THE TEACHER
MǍCIUCǍ ANETA
SUBJECTS TAUGHT
Discipline tehnice
YEARS OF TEACHING EXPERIENCE
30 ani
TYPE OF SCHOOL
liceu tehnologic
COUNTRY
Romania
THEMATIC AREA
Identification of students’ at risk
Integration of immigrants students
DESCRIPTION OF THE EXPERIENCE
Şcoala are o deosebită importanţă pentru copiii de etnie rromă. Aceasta reprezintă practic singurul mod prin care ei pot scăpa din cercul vicios al excluziunii sociale: sărăcie, dezinteres pentru şcoală, analfabetism, lipsa unui serviciu sau a unei profesii.
Din păcate, însă, atitudinea rromilor faţă de educaţie şi faţă de şcoală este în continuare negativă. Atunci când nu este obligatorie, educaţia formală este refuzată de rromi chiar dacă este gratuită precum este grădiniţa, liceul, şcolile vocaţionale sau facultatea de stat. Şcoala nu este percepută ca având o contribuţie la formarea socială şi profesională, ci mai degrabă ca o cale de a ieşi din comunitate, de a se asimila populaţiei majoritare de "nerromi". Școala nu este relevantă, modalităţile de obţinere a resurselor de supravieţuire fiind asimilate în familie şi nu în formele organizate de şcolarizare.
Acest lucru reprezintă un generator de excluziune socială, întrucât cei care nu frecventează şcoala sunt deprivaţi de posibilitatea, ca în viitor, să se integreze pe piaţa muncii şi să aibă un nivel de trai mai bun.

STUDII DE CAZ

ETAPE:
*am selectat şi am delimitat cazul;
*m-am oprit asupra unor persoane, locuri pe care le-am observat intensiv;
*am fǎcut comparaţii cu alte cazuri asemănătoare, concrete.
La baza studiilor de caz a sta analiza documentelor prin extragerea datelor din dosarele sociale ale copiilor şi familiilor acestora.
Am ales informațiile pentru un numar de 3 subiecţi.
Cercetarea am realizat-o pe o perioadǎ de 5 ani,pe parcursul activitǎţii mele desfǎşurate în cadrul procesului instructiv – educativ.
Am analizat fiecare caz în parte, utilizând diferite tehnici precum: observatia, interviul.

STUDIUL DE CAZ NR. 1
FLORENTINA este o fetiţă de etnie rromă în vârstă de 9 ani. Ea provine dintr-o familie numeroasă cu trei fraţi şi încǎ două surori. Împreună locuiesc într-o căsuţă cu două camere şi o bucătărie, casă construită din pământ, nepardosită, prezentând condiţii insalubre şi neigienice de locuit. Este o familie săracă, singurele lor venituri sunt reprezentate de alocaţiile celor mici şi din munca tatălui cu ziua.
FLORENTINA este elevă în clasa întâi la şcoala din satul unde locuieşte. Este al doilea an în care frecventează cursurile primului an şcolar, din cauza faptului că în primul an a renunţat din cauza sănăţǎţіі şi a lipsei banilor.
Deşi anul acesta a frecventat cu regularitate cursurile şcolare, FLORENTINA nu s-a putut acomoda nici cu regulile clasei, dar nici cu colegii săi, care o marginalizeazǎ şi o exclud din grupurile lor pe motiv că este “ţigancă prost îmbrăcată, murdară şi săracă
Astfel că micuţa FLORENTINA este încă unul din miile de cazuri de “excluziune socială a rromilor”.
Acest fapt se datorează atât etniei ce o poartă ca stigmat cât şi sărăciei cu care se confruntă, dar şi ignoranţei şi indiferenţei celor din jur.
STUDIUL DE CAZ NR. 2
Familia MOCANU ION şi BUBULINA trǎiesc în comunitatea de rromi din satul SLOBOZIA, comuna MIHǍLǍŞENI. Din această căsătorie au rezultat trei copii: MOCANU ANDREI - BOBI, MOCANU ŞTEFAN şi MOCANU ESMERALDA. Copii ANDREI – BOBI şi ŞTEFAN sunt înscrişi la şcoala generală din localitate; ŞTEFAN este elev în clasa a-IV-a, ANDREI-BOBI este elev în clasa a-III-a şi ESMERALDA - elevă în clasa a- XI-a la liceul „ALEXANDRU CEL BUN”; ESMERALDA mi-a spus că intenţionează să nu mai fregventeze şcoala. Motivul nu a asimilat cunoştinţe necesare privind simularea pentru bacalaureat, exprimarea săracă a ideilor, volum sărac al vocabularului şi că nu mai are unde să locuiască. Am informat conducerea liceului „ Alexandru cel Bun”. Conducera de atunci, în scopul prevenirii abandonului şcolar a luat legătura cu „Centrul de Zi” unde ESMERALDA a primit asistenţă psiho – pedagogică şi socială, am convins –o să participe la pregătirea materiilor specifice examenului de bacalaureat. Au trecut mulţi ani de atunci, ESMERALDA a luat examenul de bacalaureat. După examen ESMERALDA s-a hotărât să-şi găsească un loc de muncă stabil, pentru a-şi asigura un trai decent. ESMERALDA este mândră ca are un liceu şi un loc de muncă şi poate să- şi ajute familia. A convins şi fraţii mai mici că trebuie să înveţe carte, i-a adus la „Centrul de ZI”. Comunicăm, colaborăm, crede în mine, este o prietenă adevărată.
Condiţii de locuit
Familia MOCANU împreună cu cei trei copii minori locuiesc într-o casă compusă dintr-o singură cameră şi un hol, construită din chirpici de pamănt, având pereţii burduşiţi, ne fiind pardosită, acoperită cu carton şi folie de polietilenă. Condiţiile de igienă sunt precare şi familia MOCANU nu îndeplineşte condiţiile minime necesare unui trai decent. De aceea ESMERALDA a fost nevoită să se mute în Botoşani, pentru a locui la o rudă şi să poată frecventa cursurile liceeale.Sursele de venit proprii provin din ajutorul social şi alocaţiile de stat a celor trei copii minori.
STUDIUL DE CAZ NR. 3
MARIN este un tânar în vârstă de 23 de ani şi este de etnie rromă. El provine dintr-o familie cu două surori şi încă un frate, toţi mai mici decât el. Parinţii lor au decedat de pe vremea când el avea 18 ani. De atunci ei au rămas în grija bunicilor, dar cel care aducea bani în casă este MARIN - din munca cu ziua şi colectarea materialelor reciclabile. Împreună cu familia sa, locuieşte într-o casuţă umilă, dar îngrijită.
De curând M. s-a hotărât să- şi găsească un loc de muncă stabil, pentru a asigura familiei sale un venit sigur şi un trai decent. Însă în căutarea unui loc de muncă, el s-a izbit de refuzuri şi umilinţe, întrucât nu a fost acceptat pe motiv că “nu prezintă încredere” sau “că nu se angajează ţigani”.
M. nu a disperat şi –a căutat în continuare de lucru, sperând că va gǎsi pe cineva care să-l facǎ sǎ treacă de această barieră, şi a găsit. În prezent MARIN frecventează şi cursurile liceului la seral.
Prin intermediul şcolilor şi al profesorilor se pot transmite cele mai eficiente mesaje priviind consecinţele şi pericolele angajării copiilor în muncă.
Centrele de zi oferǎ asistenţă psiho-pedagogică şi socială în spaţii special amenajate puse la dispoziţie de şcoli sau licee, în scopul aducerii şi menţinerii copiilor la şcoală şi a prevenirii abandonului şcolar. De asemenea, are drept scop susţinerea familiilor, pentru a-şi întreţine copiii şi a preveni, astfel, abandonul familial.
CONCLUZII - Condiţiile de viaţǎ dificile, starea precarǎ de sǎnǎtate, accesul scǎzut la educaţie şi criza de identitate, alǎturi de discriminarea din partea populaţiei majoritare pun în pericol însǎşi existenţa fizicǎ a etniei si posibilitatea ei de afirmare. Sprijinirea acesteia pe toate planurile este cea mai bunǎ soluţie pentru ameliorarea situaţiei cu care rromii se confruntǎ.
In domeniul educaţiei:
*rǎspunsurile la nevoile de şcolarizare ale populaţiei de rromi sunt în majoritatea cazurilor inexistente. In cele mai multe cazuri, actorii sociali care opun cea mai mare rezistenţǎ în gǎsirea unor soluţii locale sunt chiar şcolile. Motivarea pasivitǎţii este acoperitǎ uneori de regulamentele şcolare sau de politicile educaţionale de la nivel central;
*mulţi copii au greutǎţi la integrarea şcolarǎ datoritǎ necunoașterii corecte a limbii în care se desfǎşoarǎ procesul de învǎţǎmânt, aceasta face ca ei să fie îndrumați spre şcoli speciale, în cazul pregǎtirii lor prealabile, s-a observat cǎ pot face faţa programului şcolar din şcolile obişnuite;
*reţinerea parinţilor de a-şi trimite copiii la şcoalǎ se datoreazǎ mai mult sǎrǎciei, decât apartenenţei la etnia rromǎ;
*de asemenea, se resimte lipsa de educaţie a parinţilor rromi care nu înteleg necesitatea trimiterii copiilor la şcoalǎ;
*existǎ foarte multe cazuri de atitudine discriminatorie din partea cadrelor didactice care influenteazǎ negativ şi comportamentul copiilor majoritari, care şi aşa vin la şcoalǎ cu mentalitatea greşitǎ inoculatǎ în familie;
In domeniul identitǎţii:
*existenţa prejudecǎţilor, a rasismului şi xenofobiei, atitudinea discriminatorie a populaţiei majoritare, pe de o parte şi modul în care rromii însǎşi se privesc şi se caracterizeazǎ pe de altǎ parte.
*identitatea este foarte puternicǎ la rromi, nu atât din punct de vedere al limbii, cât mai ales din cel de coeziune a grupului în faţa majoritǎţilor care vǎd rromii ca o ameninţare, ţinând cont şi de numǎrul lor mare.
*lipsa de recunoaștere de cǎtre politicile publice a unicitǎţii distincte a culturii rrome, concretizatǎ în valorile esenţiale, regulile şi tradiţiile populaţiei rromǎ dar şi existenţa unei mari diversitǎţi în cadrul minoritǎţii rrome.
In domeniul sănătăţii
* sǎnǎtatea este puternic influenţatǎ de condiţiile de viaţǎ ale rromilor, de sǎrǎcie, care de altfel nu are specific etnic. La aceasta se adaugǎ însǎ şi reflexul general de excludere din societate a rromilor, relaţiile minoritatii cu majoritatea populaţiei.
* în România, conform unor cercetari, s-a constat ca mortalitatea este mult mai ridicatǎ la rromi; nu existǎ condiţiile sanitare necesare, fapt care duce la apariţia multor maladii, pentru care nu apeleazǎ imediat la medic. Populaţia rromǎ considerǎ cǎ personalul medical le este ostil, sau nu îi trateazǎ farǎ platǎ. Odatǎ cu apariţia legii asigurǎilor de sǎnǎtate problema se agraveazǎ, ei neputandu-şi plǎti asigurǎrile. Se face apel la metode tradiţionale - ceaiuri, comprese, ierburi, descâtntece.

Comments on this Teachers Experience

In order to post a comment it is compulsory to be logged in.

Date: 2014.04.30

Posted by Sorin Aionesei (România)

Message: Găsim cu uşurinţă scuze pentru a nu ajuta o persoană, iar dacă un om aflat într-o situaţie dificilă face parte dintr-o categorie socială sau etnică defavorizată, refuzul căutării unei soluţii este motivat de invocarea unui determinism biologic, social.

Stereotipurile despre etnia rromă aduc în prim-plan un genotip criminogen, o societate care refuză integrarea, o lume în care puseurile atavice sunt norma, nu excepţia.

Înţelegerea destinului rroma într-o cheie a fatalităţii permite majorităţii să se disculpe, să exernalizeze responsabilitatea.

Uităm însă că omul nu se naşte, omul devine. Rădăcinile civilizaţiei europene - antichitatea greco-romană, creştinismul, umanismul - incumbă o dezvoltare bazată pe o premisă antropocentrică, în care să maximalizăm impactul mediului asupra individului şi să minimalizăm ereditatea.

Orice om având conduite maladaptative a fost anterior condiţiei de marginalizat, indezirabil social o "tabula rasa", un copil în care probabilităţile unui viitor luminos sau întunecat erau egale. Diferenţa a fost făcută de implicarea societăţii în educarea acelui copil.

Exemplele doamnei profesoare ne arată că în eterna dezbatere ereditate - mediu merită să pariem pe educaţie.

20 December 2014

Final Partners’ meeting

The fourth partners’ meeting took place in Florence (IT) on 15 December 2014. The meeting had the objective to check the activities carried out since the third meeting of the project and share and assess the in progress results. A special focus has been dedicated to the presentation of the strategies to solve the case scenarios.