Teachers Experiences

Date: 2014.05.29

Posted by FOLTEA NICOLETA, "Alexandru cel Bun" High School, Botosani, [email protected] (Romania)

Message: Din punctul meu de vedere, multe dintre manifestările violenţei elevilor în mediul şcolar sunt cauzate, într-adevăr, de problemele familiale, elevii reuşind să-şi schimbe comportamentul doar în condiţiile în care şcoala oferă alternative pentru rezolvarea problemelor personale. Emigrarea părinţilor este un fenomen social cu care se confruntă România de astăzi şi faţă de care şcoala a găsit soluţii precum : proiectarea şi desfăşurarea anuală a unui program de prevenire/combatere a violenţei în mediul şcolar, desfăşurarea de activităţi de sprijin prin programul naţional « Singur acasă », identificarea elevilor cu părinţi plecaţi în străinătate şi intervenţia psihologilor pentru inventarierea şi soluţionarea problemelor personale. La aceasta se adaugă educaţia precară a părinţilor, consumul de alcool, dificultăţile materiale, aparetenenţa la grupuri infracţionale.
Responsabilizarea profesorilor de serviciu, organizarea de activităţi nonformale sunt alte soluţii la îndemâna şcolilor, dat fiind faptul că adolescenţii se află la vârsta la care părerea grupului contează mai mult decât a părinţilor sau a altor adulţi, iar astfel de activităţi se desfăşoară mai ales prin colaborarea cu cei de aceeaşi vârstă, în grupuri mai mari sau mici. De cele mai multe ori, comportamentele se îmbunătăţesc prin activităţile nonformale al căror caracter formativ este mult mai puternic decât cel al activităţilor educative formale sau chiar informale. Cadrul mai puţin riguros al acestora oferă elevilor cu manifestări de violenţă posibilitatea de a-şi analiza reacţiile, de a se familiariza cu alte modele comportamentale ce conduc spre succes şi asigură aprecierea celor din jur fără să fie necesară violenţa. Nu de puţine ori, astfel de activităţi contribuie la creşterea stimei de sine, scăzută în majorităţii elevilor violenţi.
Dintre activităţile enumerate, apreciez în mod deosebit dezbaterile şi mesele rotunde desfăşurate în cadrul Consiliului Şcolar al Elevilor, întrucât cred că în multe situaţii mai eficiente decât orice sunt abordarea rezolvării conflictelor prin joc şi programele de tip „peer mediation”, care presupun implicarea elevilor şi, mai ales, a elevilor lideri informali.
Voi prezenta în continuare o situație similară:
Elev în clasa a IX-a care manifestă violenţă verbală în relaţia cu profesorul de logică, argumentare şi comunicare. Ori de câte ori i se face vreo observaţie, comentează jignitor, ajungând să ameninţe cu bătaia, să sfideze profesorul prin ridicarea picioarelor pe bancă în timpul orei, să bruieze orice mesaj al profesorului, să refuze participarea la orice activitate de învăţare. Când este întrebat de diriginte cu privire la ceea ce se întâmplă, începe să plângă, mărturisind că profesorul „are ceva împotriva lui”.
Este apreciat de colegi, care se solidarizează cu acesta în conflictul cu profesorul, în sensul că îi distrează reacţiile şi replicile lui violente, răzbunându-se astfel pe profesorul exigent.
Mama este singura care colaborează cu dirigintele, dar face mărturisiri cu privire la relaţiile familale doar la insistenţele acestuia. Copilul fugise de acasă în clasa a V-a şi a fost reintegrat în familie abia după o anchetă riguroasă a Direcţiei de Asistenţă Socială. Relaţiile părinţilor sunt conflictuale, tattăl deosebit de exigent, iar mama indulgentă. Tatăl este consumator de băuturi alcoolice, părinţii având puncte de vedere diferite asupra modului de educare a copilului, care profită de aceste disensiuni şi respinge autoritatea prin ironii şi injurii.
Profesorul de logică este informat cu privire la situaţia familială a elevului şi acceptă diminuarea sancţiunii administrate elevului cu condiţia ca acesta să-şi schimbe comportamentul pe parcursul a 6-8 săptămâni. Psihologul şcolar propune un program de consiliere pentru mamă şi copil, aceştia realizând un program cu recompense şi pedepse stabilite de comun acord.
În calitate de diriginte, am avut imediat discuţii separate cu elevul, profesorul de logică, mama elevului şi psihologul şcolii. Am mizat pe relaţia bună cu elevul şi liderul informal al clasei pentru temeperarea pe termen scurt a conflictului, până la începerea programului de consiliere desfăşurat de psihologul şcolar.Am convocat Consiliul clasei, care a stabilit sancţionarea elevului cu Mustrare scrisă şi scăderea notei la purtare cu patru puncte cu posibilitatea rediscutării, dacă elevul îşi îmbunătăţeşte comportamentul până la sfârşitul anului şcolar.
Elevul şi-a îmbunătăţit comportamentul, primind o notă la purtare diminuată cu doar un punct. A participat împreună cu mama la programul de consiliere, schimbându-şi atitudinea şi în familie. La şcoală, mi-a mărturisit în repetate rânduri că profesorul de logică este «cel mai bun prieten» al lui.

Date: 2014.05.29

Posted by NECHIFOR FLORICA, "Dr, M. Ciuca" HIGH SCHOOL, Saveni, jud. Botosani, [email protected] (Romania)

Message: Situația violenței în școli este una foarte gravă și, din păcate, destul de frecventă. Nu este locul aici să vorbim despre cause, ele sunt foarte numeroase, foarte complexe și aparțin de fapt realității lumii în care trăim astăzi. Dar este nevoie să înțelegem că, dacă identificăm cu precizie cauzele și factorii declanșatori, putem să căutăm soluțiile prin care copiii noștri, elevii noștri să fie protejați, să recunoască violența și să o condamne. Cu alte cuvinte, ei să nu considere că violența este o cale de rezolvarea problemelor, dimpotrivă!
Cazul prezentat de colega nostră Marica Ligia este un caz reprezentativ. Este interesant modul în care doamna profesor a abordat cazul elevului, ea a încercat de fapt să obțină cooperarea acestuia. Însă, mai întâi, a identificat cauzele care au provocat la elev tendința spre violență, fie violență verbal fie fizică. A fost foarte bine conturat profilul social al familei elevului, relația cu părinții, opinia părinților față de școală, față de educație, relațiile pe care copilul le are cu părinții și cu ceilalți membri ai familiei.
Observînd cu atenție felul în care mediul familial îl afectează pe elev, doamna profesoară a putut să găsească metodele potrivite pentru a-i arăta elevului că există și alte căi, el a putut afla că se poate trăi și altfel, că modelul părinților nu trebuie în mod obligatoriu copiat. Este destul de dificil să convingi un copil că părinții săi greșesc dar acest lucru este posibil atunci când elevul are o vârstă mai mare, de 15 ani, 16 ani. Atunci el devine mai conștient de lumea din jur și el este capabil să facă diferența între bine și rău, este capabil să aleagă propriul său mod de a relaționa cu oamenii din jurul său.

Date: 2014.05.29

Posted by BELECCIU GRATIELA, "Dr. Mihai Ciuca"High School, Saveni, jud. Botosani, [email protected] (Romania)

Message: Violența este o problemă gravă care din păcate nu a ocolit școala. Acel tip de libertate fără limite și fără a cere nimic în schimb, acordată pentru a acoperi lipsa de afecțiune și atenție a unor părinți, conduce copiii spre un comportament social deviant și spre adoptarea unui sistem total eronat de valori în care soluția oricărei probleme este violența.
Cazul prezentat de doamna Marica Ligia este,cred, întâlnit în multe școli. Lipsa de responsabilitate a părinților absenți din viața propriului copil au agravat situația. Faptul că doamna profesoară a găsit cea mai bună abordare și că a reușit să provoace (în sens pozitiv) și să implice elevul în activități care presupun și lucrul în echipă, dar și dezvoltare de abilități, au reușit să-i demonstreze adolescentului că este apreciat pentru ceea ce face și că violența nu este o cale de rezolvare a problemelor.